Cât costă o breșă de securitate în 2026? Mai mult decât costul unui atac.

În fiecare an sunt publicate sute de statistici despre securitatea cibernetică. Unele atrag atenția prin numărul de atacuri, altele prin valoarea pagubelor. Dincolo de cifre, mesajul este însă același: impactul financiar al unei breșe continuă să crească, iar organizațiile sunt evaluate tot mai mult după capacitatea lor de a răspunde unui incident, nu doar de a-l preveni.

Aproape 5 milioane USD pentru o singură breșă

Potrivit raportului IBM Cost of a Data Breach 2026, costul mediu global al unei breșe de securitate a ajuns la 4,99 milioane USD, în creștere față de anii precedenți. În cazul incidentelor în care sunt implicate sisteme bazate pe inteligență artificială, costul mediu depășește 6 milioane USD.

Aceste valori nu reprezintă doar cheltuieli IT. Ele includ investigațiile digitale, recuperarea sistemelor, întreruperea activității, serviciile juridice, obligațiile de notificare, comunicarea de criză și pierderile comerciale generate de incident.

Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a impactului apare după atac.

Atacatorii exploatează, în continuare, probleme cunoscute

Raportul Verizon Data Breach Investigations Report 2026 confirmă o tendință observată în ultimii ani: cele mai multe breșe nu sunt rezultatul unor tehnici sofisticate, ci al unor vulnerabilități cunoscute și al unor procese insuficient controlate.

Printre cele mai relevante concluzii se numără:

  • 31% dintre breșe au avut ca punct de plecare vulnerabilități pentru care existau deja actualizări de securitate;
  • 48% dintre incidente au implicat ransomware;
  • 62% dintre breșe au inclus un factor uman, fie prin phishing, configurări greșite sau alte erori operaționale.

Aceste cifre arată că investițiile în patch management, monitorizare și conștientizarea utilizatorilor rămân printre cele mai eficiente măsuri de reducere a riscului.

Dincolo de statistici

Cifrele globale sunt relevante, însă exemplele recente arată și mai clar impactul pe care îl poate avea o breșă de securitate.

Marks & Spencer (Marea Britanie)

În 2025, retailerul britanic Marks & Spencer a fost afectat de un atac ransomware care a perturbat operațiunile comerciale și platformele online timp de mai multe săptămâni. Compania a estimat că incidentul va avea un impact de aproximativ 300 milioane GBP asupra profitului operațional. Cea mai mare parte a pierderilor nu a provenit din infrastructura IT compromisă, ci din imposibilitatea desfășurării normale a activității.

Change Healthcare (SUA)

Tot în 2024, atacul ransomware asupra Change Healthcare a afectat mii de spitale, farmacii și furnizori de servicii medicale din Statele Unite. Impactul financiar estimat a depășit 3 miliarde USD, devenind unul dintre cele mai costisitoare incidente cibernetice raportate public până în prezent. Acest caz demonstrează cât de mare poate deveni impactul atunci când este compromis un furnizor critic dintr-un lanț de aprovizionare.

Timpul devine cea mai scumpă resursă

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiilor IBM din ultimii ani este că viteza de răspuns influențează direct costul final al unui incident.

Organizațiile care utilizează procese mature de răspuns la incidente, automatizare și tehnologii bazate pe inteligență artificială identifică și izolează atacurile semnificativ mai rapid decât cele care se bazează exclusiv pe intervenții manuale. Fiecare zi în care un atac rămâne nedetectat înseamnă date suplimentare compromise, sisteme afectate și costuri operaționale mai mari.

Cum arată situația în România și Republica Moldova?

Deși în regiunea noastră nu există statistici publice privind costul mediu al unei breșe de securitate, tendințele sunt similare cu cele observate la nivel global.

  • Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) din România gestionează anual zeci de mii de notificări și incidente raportate, iar ransomware-ul, phishing-ul și exploatarea vulnerabilităților rămân principalele tipuri de atac.
  • În Republica Moldova, Agenția pentru Securitate Cibernetică și alte instituții responsabile avertizează constant asupra intensificării tentativelor de compromitere a instituțiilor publice, infrastructurilor critice și companiilor private. Digitalizarea accelerată, migrarea către servicii cloud și contextul geopolitic au contribuit la extinderea suprafeței de atac.

Chiar dacă valoarea financiară a incidentelor nu este publicată, complexitatea și frecvența acestora sunt în creștere.

O schimbare de perspectivă

În urmă cu câțiva ani, investițiile în securitate erau analizate în principal prin prisma costurilor. Astăzi, organizațiile încep să le evalueze prin prisma costurilor evitate. Diferența este semnificativă. Costul unei soluții de management al vulnerabilităților, al unui SOC, al instruirii angajaților sau al unui plan de răspuns la incidente este, de cele mai multe ori, predictibil și poate fi bugetat. Costul unei breșe de securitate, în schimb, este imprevizibil și poate afecta simultan operațiunile, reputația, conformitatea și relația cu clienții.

Concluzie

Statisticile din 2026 transmit un mesaj clar: securitatea cibernetică nu mai este doar o responsabilitate a departamentului IT. Ea influențează continuitatea operațională, reziliența organizației și capacitatea acesteia de a-și proteja activele, datele și încrederea clienților.

În final, întrebarea relevantă nu este cât costă securitatea cibernetică, ci care este costul pe care organizația îl poate suporta atunci când aceasta lipsește.