Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a confirmat, pe 27 octombrie 2026, un atac cibernetic de amploare asupra infrastructurii digitale a statului, cu extrageri neautorizate de date petrecute între 19 și 23 octombrie. Datele legate de aproximativ 750.000 de persoane au fost extrase, dintr-un bazin de aproape un milion de IDNP-uri vizate. AGE a verificat 82 de servicii digitale publice și a suspendat preventiv cele expuse, iar peste 30 de sisteme informaționale și panouri de administrare au fost deconectate temporar. Printre sursele de expunere s-au numărat platforma de plăți MPay și aplicația EVO.
Autoritățile — Serviciul de Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC), Serviciul de Informații și Securitate (SIS), Centrul de Combatere a Infracțiunilor Informatice din cadrul IGP și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal — au confirmat că atacatorii au exploatat vulnerabilități în servicii accesibile fără autentificare, folosind apoi datele obținute pentru extrageri suplimentare. Au fost raportate și noi tentative de acces, blocate, pe 25 și 27 octombrie. Oficialii susțin că datele cardurilor bancare nu au fost expuse și că registrele de stat nu au suferit modificări neautorizate.
Ce arată, de fapt, acest incident
Dincolo de cifre, tiparul e unul pe care îl vedem recurent și în sectorul privat: punctul de intrare nu a fost un sistem „slab“ izolat, ci un serviciu expus cu lacune de autentificare, ale cărui date au alimentat extrageri în lanț către alte sisteme. E exact scenariul pe care standardele de conformitate europene — NIS2, DORA, GDPR — îl tratează explicit: securitatea unui sistem depinde de cea mai slabă verigă din lanțul lui de acces, nu de cât de bine protejat e „sistemul principal“. Pentru companii, lecția practică nu e „statul a fost vulnerabil“, ci „orice organizație care expune servicii, API-uri sau formulare publice fără control strict de autentificare are același risc structural“.
Un al doilea element relevant: atacul a fost detectat, oprit și monitorizat activ — tentativele ulterioare au fost blocate în câteva ore. Capacitatea de a observa rapid un comportament anormal și de a reacționa înainte de o nouă extragere e diferența dintre un incident gestionat și o criză necontrolată. Fără vizibilitate centralizată asupra logurilor și accesului, acest tip de răspuns rapid nu e posibil.
Recomandări practice, pentru companii care gestionează date similare
Verificarea periodică a serviciilor și API-urilor expuse public, cu testare explicită a scenariilor de acces fără autentificare. Segmentarea strictă a accesului, astfel încât compromiterea unui serviciu să nu permită extrageri în cascadă către altele.
Un Web Application Firewall (WAF) ca strat suplimentar de protecție: atacurile moderne asupra aplicațiilor și API-urilor exploatează vulnerabilități specifice logicii aplicației, nu doar lipsa unor parole — un WAF filtrează traficul malițios în timp real, oferă vizibilitate asupra tentativelor de exploatare și poate semnala tipare anormale de extragere a datelor, exact punctul în care acest atac ar fi putut fi oprit mai devreme.
Monitorizare centralizată a logurilor de acces, cu alertare pe tentative repetate sau neobișnuite — nu doar colectare, ci corelare activă. Un plan de răspuns la incident testat în avans, pentru ca o tentativă nouă să fie blocată în ore, nu zile. Comunicare pregătită dinainte către clienți/cetățeni, pentru că timpul de reacție în comunicare afectează direct încrederea, indiferent cât de bine a fost gestionat tehnic incidentul.
Pentru organizațiile care operează sub NIS2, DORA sau GDPR, acest incident e un argument concret, nu teoretic, pentru revizuirea periodică a expunerii serviciilor publice și a controalelor de acces — un subiect pe care îl tratăm constant alături de clienții noștri din sectorul privat și public.
Dacă compania ta se pregătește pentru NIS2 sau DORA și vrei un punct de vedere extern asupra expunerii aplicațiilor web, suntem disponibili pentru o discuție — office@xontech.md.