Audit de securitate cibernetică

Cum se efectuează un audit de securitate cibernetică: un ghid în 3 pași

Cazurile de scurgeri de date la scară largă sunt menționate la știri, deoarece incidentele majore de securitate precum ransomware și supplay chain attacks devin mai strategice pe zi ce trece. Organizațiile care nu reușesc să-și abordeze punctele moarte de securitate cibernetică într-un peisaj atât de volatil de amenințări vor suferi inevitabil o încălcare a datelor.

Cea mai eficientă metodă a lucra cu lacunele în securitate este obținerea unei vizibilități complete asupra întregului program de securitate cibernetică. Aceasta permite identificarea amenințărilor și consolidarea măsurilor de prevenire și apărare împotriva atacurilor cibernetice.

Pentru a avea acces la această perspectivă, trebuie să efectuați un audit de securitate cibernetică. Auditurile evaluează eficacitatea programelor actuale de securitate cibernetică ale organizației dvs. și asigură că ați implementat sau veți implementa măsurile necesare pentru a vă îmbunătăți securitatea.

Auditurile de securitate cibernetică sunt o sarcină obositoare, dar necesară. Printr-o abordare corectă, organizația dvs. poate atinge o frecvență constantă de audit și poate menține vizibilitatea necesară pentru a identifica amenințările de securitate cibernetică înainte ca acestea să se transforme în încălcări ale datelor.

Vedeți mai jos cum să efectuați un audit eficient de securitate cibernetică pentru a gestiona corect riscul cibernetic.

Ce este un audit de securitate cibernetică?

Un audit de securitate cibernetică este o revizuire aprofundată a măsurilor de securitate a sistemelor implementate în cadrul unei organizații și este o componentă vitală a unei strategii cuprinzătoare de gestionare a riscurilor. Efectuat corect, un audit de securitate cibernetică ar trebui să descopere toate riscurile de securitate cibernetică ale unei organizații și să detalieze politicile, procedurile și controalele existente pentru a gestiona eficient aceste riscuri.

Un audit ajută organizațiile să:

  • Identifice și remedieze riscurile de securitate cibernetică.
  • Îndeplinească cerințele interne și externe de conformitate.
  • Respecte legile și reglementările în vigoare.
  • Îmbunătățească credibilitatea față de clienți/parteneri.

Detaliile și acoperirea unui audit depind de frecvența și scopul auditului. De exemplu, un audit anual va fi în general mai detaliat decât un audit lunar. Un audit de conformitate se va concentra în mod special pe cerințele unui standard/reglementare din industrie, de exemplu, PCI DSS și GDPR, în timp ce un audit în urma unei încălcări a datelor va fi mai amănunțit.

 

Un audit cuprinzător de securitate cibernetică poate dezvălui următoarele informații despre o organizație:

  • Practici de securitate a datelor.
  • Performanța software și hardware.
  • Starea de conformitate cu reglementările legale în vigoare.
  • Vulnerabilități care afectează ecosistemul.
  • Eficacitatea politicilor și procedurilor de securitate existente.
  • Prezența amenințărilor interne și externe.

 

Un audit mai țintit sau la scară mai mică acoperă de obicei un anumit domeniu al programului de securitate al unei organizații, cum ar fi:

  • Actualizări software.
  • Alocarea resurselor de securitate cibernetică.
  • Asigurarea conformității.
  • Testarea de penetrare.
  • Scanarea vulnerabilităților.
  • Securitatea rețelei.
  • Securitatea datelor.

 

Cât de des ar trebui să fie efectuat un audit de securitate cibernetică?

Frecvența recomandată și domeniul de aplicare al auditurilor depind de mai mulți factori, cum ar fi:

  • Sensibilitatea datelor stocate și cât de accesibile sunt prin sistemele interne.
  • Cantitatea și tipul endpointurilor din rețea.
  • Cantitatea și tipul de software și hardware.
  • Volatilitatea peisajului actual de amenințări.
  • Cerințele specifice de reglementare, sau cerințele industriei și conformitatea cu legislația.
  • Disponibilitatea resurselor necesare pentru efectuarea auditului.

 

De ce sunt importante auditurile de securitate cibernetică?

Transformarea digitală continuă introduce zilnic noi amenințări cibernetice. Organizațiile trebuie să fie sigure că programul lor actual de securitate cibernetică poate răspunde la aceste amenințări. Lipsa unui plan de audit nu numai că crește riscul cibernetic, dar expune o organizație la riscul de a nu respecta cerințele legale și de reglementare.

Neconformitatea înseamnă că practicile de securitate cibernetică ale unei organizații nu sunt la standardele industriei, crescând astfel șansele unei încălcări a datelor sau a unui alt incident grav de securitate. Manipularea greșită a datelor sensibile din companie duce inevitabil la amenzi dure, acțiuni de judecată și daune reputației.

Auditurile regulate de securitate cibernetică evidențiază orice măsură de protecție și apărare care lipsește sau este inadecvată, permițând echipelor de securitate să implementeze controalele de atenuare necesare și să prioritizeze remedierea riscurilor.

 

Cum se efectuează un audit intern de securitate cibernetică?

Auditurile interne regulate de securitate cibernetică ar trebui să fie obligatorii în politica dvs. de securitate a informațiilor și în cadrul mai larg de gestionare a riscurilor întreprinderii. Stabilirea unui proces clar pe care echipele de audit să-l efectueze în evaluarea securității cibernetice, vor face ca auditurile să identifice doar amenințările recente și cu risc ridicat și nu vor permite acumularea unui stoc de probleme de securitate IT restante.

Următorii trei pași prezintă cele mai bune practici pentru efectuarea unui audit amănunțit de securitate cibernetică.

 

  1. Determinați domeniul de aplicare

În primul rând, trebuie să detaliați ce subiecte va acoperi auditul dvs. Un punct de plecare ideal este identificarea elementelor programului dvs. de securitate cibernetică pe care trebuie să le abordeze auditul dvs., și anume, de ce efectuați auditul? Cine sunt părțile cheie interesate implicate? Cum veți efectua auditul?

Componentele specifice asupra cărora ați putea să vă concentrați includ:

  • Infrastructură IT, inclusiv componente hardware, rețele și software.
  • Stocarea, transmiterea și protecția datelor sensibile.
  • Practici de securitate fizică.
  • Politicile și procedurile dvs. de securitate cibernetică.
  • Standarde de conformitate.

Odată ce ați determinat sfera auditului dvs., asigurați-vă că documentați cerințele auditului specific pe care îl efectuați pentru consecvență în auditurile viitoare.

Dacă efectuați un audit de conformitate, va trebui să cunoașteți cerințele exacte ale cadrului de securitate cibernetică, a standardului sau regulamentului de conformitate pe care îl auditați. Rețineți că multe dintre aceste reglementări necesită și audituri externe.

 

  1. Identificați amenințările

După stabilirea domeniului de aplicare, este timpul să efectuați o evaluare a riscului de securitate cibernetică. Evaluările riscurilor identifică amenințările care afectează sfera auditului dvs. și controalele de securitate existente pentru a le atenua.

 

Amenințările cibernetice comune în peisajul actual includ:

  • Atacurile tip Distributed Denial of Service (DDoS): o încercare rău intenționată de a forța un site web să se închidă prin supraîncărcarea serverului său cu cantități mari de trafic fals.
  • Malware: orice program sau fișier care încearcă să invadeze, să deterioreze sau să dezactiveze sistemele computerizate. Ransomware-ul este în prezent una dintre cele mai periculoase forme de malware, în care hackerii criptează informațiile sensibile ale unei organizații, solicitând o plată de răscumpărare înainte de decriptarea acesteia.
  • Shadow IT: utilizarea de către angajați a aplicațiilor sau hardware-ului care nu sunt gestionate de departamentul IT (aplicații sancționate), de exemplu, dispozitive personale, aplicații SaaS neaprobate.
  • Inginerie socială: utilizarea înșelăciunii pentru a păcăli angajații să divulge informații sensibile care pot fi utile într-un atac cibernetic. Exemplele comune includ phishingul și compromiterea e-mailurilor de afaceri.
  • Parole furate: scurgerile anterioare de date pot expune public datele personale ale angajaților, inclusiv parolele. Infractorii cibernetici pot obține cu ușurință aceste informații disponibile public pentru a pirata conturile corporative și a exfiltra date.
  • Injecții SQL: Injectarea codului SQL în intrarea unui utilizator într-o aplicație web pentru a obține acces neautorizat la un server de baze de date.
  • Zero-Day Exploits: O vulnerabilitate de securitate necorectată, necunoscută dezvoltatorului, exploatată de hackeri pentru a obține acces neautorizat la sistemele interne.

 

  1. Planul de răspuns, de reacție

Odată ce ați identificat amenințările care afectează securitatea cibernetică a organizației dvs., acum trebuie să implementați un plan de răspuns la incident. Un plan cuprinzător de răspuns la incident ar trebui să acopere următoarele:

  • O metodologie pentru prioritizarea riscurilor și proceselor de remediere, cum ar fi corecțiile software, consolidarea arhitecturii de securitate și segmentarea structurii rețelei.
  • Un plan de continuitate a afacerii pentru a asigura recuperarea în caz de dezastru respectând toate normele de securitate cibernetică.
  • Documentarea instrumentelor de prevenire, detectare și răspuns existente pentru a proteja sistemele de securitate.
  • Un plan de comunicare, inclusiv resurse de instruire și conștientizare a angajaților.

Un plan clar de răspuns la incident va ajuta auditorii externi să eficientizeze procesul de audit, demonstrând în mod proactiv măsurile de atenuare existente a riscului de securitate cibernetică.